vineri, 1 aprilie 2011
Howlitul
Buna tuturor! A sosit si nr. 28 din colectia Comorile Pamantului-Howlitul Striatiile nu se vad prea bine din cauza soarelui.
vineri, 25 martie 2011
Pietre nepostate
<- Cristalul de stanca
In al doilea videoclip sunt niste pietre primite, slefuite. Poate ma ajutati sa le identific! :D
luni, 21 martie 2011
Am revenit
Buna tuturor! Imi cer scuze ca nu am mai postat de ceva vreme, dar timpul nu mi-a permis. Asa ca o sa fac un video cu toate esantioanele nepostate. Multumesc de intelegere. :D
vineri, 28 ianuarie 2011
Calcedonia
Calcedonia, denumit și calcedonit, (este forma latinizată a denumirii grecești χαλκηδών) este un mineral, o varietate de cuarț cu un habitus fibros, microcristalin. Calcedonia în trecut era folosit ca termen general pentru denumirile de varietăților de cuarț microcristalin ca: cuarțin, cremene, agat, onix, jasp, morganit, etc.
Calcedonia are duritatea 6,5-7 pe scara Mohs, poate fi incolor sau de culoare albăstrui-cenușie, impuritățile creează varietăți brune roșiatice sau verzi. Varietățile colorate de calcedonie poartă denumiri diferite ca de exemplu cele de culoare brun roșcate carneol, varietățile verzi Chrysoprase sau de alte culori Jasponix, Massik, Quarzin, Zoisit, Mondstein albastru și Milchstein. Unele varietăți de calcedonii pot fi dungate (agat, onix) sau pătate (heliotrop).[1]
Istoric
Originea etimologică provine din greaca veche χαλκηδών = chalkēdón, singurul izvor vechi istoric existent este din „Mărturisirea profetului Ioan”[2] (capitolul 21) din Noul Testament.
Explicația etimologiei termenului din „Oxford English Dictionary”, care leagă numele mineralului de orașul Calcedon, este considerată foarte îndoielnică.
Varietăți
Agat
Chrysopras
Heliotrop (Jasp roșu)
Carneol
Onix
Lemn pietrificat
Răspândire
Calcedonia ia naștere aproape de suprafața pământului în crăpături și goluri (geode) a rocilor magmatice bazice, metamorfice și sedimentare în asociație cu cuarțin, agat, flint și morganit. Cristalizarea mineralelor (agat) având loc din soluțiile saturate cu bioxid de siliciu SiO2 la temperaturi între 25 și 200 °C. Pe când în rocile sedimentare calcedonieia din „lemnul pietrificat” se formează prin procese de diageneză (concentrare, solidificare) din fosile (diatomee, radiolari).
Calcedonia se mai găsește în gresii poroase, în faza de cimentare. Varietățile de culori diferite de calcedonie se află după cum urmează varietatea:
albastră în Namibia, Turcia și India
roză în Turcia
roșie în Rusia și India
verde închis în Brazilia și Silezia Polonia,
Sicilia
Saxonia
Boemia
Tirol
Utilizare
Mineralul este încadrat în categoria semiprețioase, fiind materie primă pentru inele cu piatră, sau alte obiecte de podoabă, mineralul fiind folosit încă din antichitate. Fragmentele mari de calcedonie sunt folosite pentru decorații arhitectonice, stâlpi, coloane, vase sau ca silex era folosit ca lame ascuțite.
Important de menționat este faptul că mineralul suferă degradări de culoare, dacă este supus acțiunii unor radiații ultraviolete intense
miercuri, 12 ianuarie 2011
Jaspul Rosu
Buna prieteni! Azi este 12 ianuarie si a aparut nr. 17 de la revista 'Comorile Pamantului'-Jaspul Rosu
Jasp (franceză Jaspe, engleză Jasper) este un mineral este o varietate de cuarț cu structură microcrstalină care aparține de clasa oxizi cu un raport de amestec metal : oxigen de 1 : 2. Mineralul este înrudit cu calcedonul, uneori acestea două apar ca și concrescențe.
Etimologie
Cuvântul jasp (latină iaspis - piatră stropită] se presupune că ar fi de origine egipteană sau persană (yashp).
Varietăți de culoare
„Achatjaspis” (Jaspachat) varietate galbenă brună
„Jasp egiptean” varietate galben-ocru, brună, roșu-cărămiziu
„Jasp band” varietate cenușie, verde, roșie și brună
„Basanit” varietate microcristalină neagră
„Kellerwaldachat” varietate albă, roșie
„Mookait” varietate roză fumurie din Australia
„Jasp de Nunkirchen” varietate alb-cenușie, gălbui colorat frecvent cu albastru de Berlin pentru a imita Lapislazuli
„Jasp de porțelan” este rar a fost găsit în landul Hessa, Germania
„Jasp vărgat” o varietate brună dungată cu benzi de culoare brună închisă
Sursa: WIKIPEDIA
joi, 6 ianuarie 2011
Fluorina
Fiind cunoscută și sub denumirea de fluorit, fluorina este un mineral din clasa halogenidelor, cu formula chimică CaF2. Este un fluorid de calciu, care cristalizează în sistemul cubic, fiecare ion de calciu fiind legat de 2 ioni de fluor. Fluorina are duritatea 4 pe scara Mohs, cu o varietate de culori mare, mai frecvent verde și violet. Culoarea mai închisă a cristalului provine din zăcămintele de uraniu, care determină și caracterul fluorescent la lumina ultravioletă.
Răspândire
Fluorina se formează prin răcirea rocilor magmatice, asociate frecvent cu mineralele: Baryt (Baritina), Quarz (Cuarț), Topaz, Calcit, Galenita și Blendă. Mineralul apare în cantități mai mari ca parte componentă a rocilor vulcanice, granite, pegmatite. Cea mai mare mină de fluorit se află în rocile vulcanice din Las Cuevas, Mexic, urmată de China, India, Africa de Sud și SUA. „Blue John” este o mină de fluorit din Marea Britanie, locuri mai puțin însemnate se găsesc în Franța, Germania.
Utilizare
În industrie la producerea fluorului
În industria optică la producerea lentilelor, cristalele mai mari sunt produse artificial
Este o piatră prețioasă apreciată
Istoric
Mineralul era cunoscut încă din Grecia antică; denumirea germană de "Flussspat" ne arată folosirea lui în tehnologia metalelor. În anul 1824 mineralogul german Friedrich Mohs descoperă fluorina în lumină ultravioletă.
Calcitul
Calcit este un mineral din clasa carbonaților foarte frecvent întâlnit în natură, refracția dublă se poate observa în imaginea alăturată, în sistemul de clasificare a mineralelor este un carbonat de calciu nehidratat. Cristalizează romboedric are formula chimică Ca[CO3] și alcătuiește diferite forme de cristale, respectiv agregate, cu un habitus de la incolor, alb lăptos, cenușiu, care după natura impurităților poate fi galben, roz, roșu, verde, albastru, brun, până la negru. Din punct de vedere chimic calcitul este ca și cristalele cu care se poate confunda, aragonit, vaterit, un carbonat de calciu (o sare a calciului cu acidul carbonic). Caracteristica cristalelor de calcit este refracția dublă clară, axa optică fiind despărțită în două raze (de acea apare în imaginea de mai sus literele cu un contur dublu). În comparație cu alte minerale calcitul este puțin rezistent la intemperii, având o duritate mult mai mică ca și cuarțul, feldspatul, cu o solubilitate bună în apă rece, el fiind un izotip cu magnezitul.
Etimologie
Originea denumirii mineralului se poate găsi în limba greacă chal sau latină calx ceeace înseamnă "calcar".
Formare și răspândire
Calcitul se formează după schema ecuației chimice:
Echilibrul chimic este influențat de temperatură, de aceea în apele calde pot organisme acvatice să-și construiască ușor adăpostul din calcit. Astfel se explică la temperaturi ridicate și depunerea calcarului pe pereții cazanelor cu aburi. În natură calcitul poate fi întâlnit într-o formă granulară, fibroasă, sau cristalină cu un habitus de culori foarte variat. Mineralul fiind unul dintre cele mai răspândite în scoarța terestră, ca de exemplu este întâlnit în rocile magmatice, metamorfice (marmora) sau rocile sedimentare (calcar), poate să apară singur sau în asociație cu alte minerale, ca mineral de "gangă" numit în geologie.Calcitul este solubil în ape acide, astfel se formează în rocile calcaroase fenomenele carstice (peșterile), apele depunând ulterior calcitul dizolvat, formând astfel stalactitele și stalagmitele. Originea și formarea regiunile cu zone mari calcaroase se pot explica numai prin sedimentare marină, în afară de calcit contribuie la formarea rocilor calcaroase și milioanele de schelete ale viețuitoarelor marine.
Utilizare
Marmora este un material de construcție foarte prețuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea cimentului, la producerea îngrășămintelor și amendamentelor chimice, sau ca înveliș protector al metalelor. La fel în industria optică este utilizat cristalul de calcit.
Celestina
Celestina sau celestita (SrSO4) este formată dintr-un sulfat de stronțiu. Mineralul este denumit așa pentru culoarea sa albastră celestă pe care o are uneori. Celestina apare sub formă de cristale și de asemenea în forme compacte, masive și fibroase. Se găsește în roci sedimentare, de multe ori asociat cu mineralele gips, andratit sau halit.
Se gaseste sub forma de cristale prismatice cateodata tubulare si in mod frecvent sub forma de agregate granulare. In ceea ce priveste culoarea, celestina se remarca cel mai des prin albastrul sau, albastru-pal , dar se caracterizeaza si prin alte culori, alb-laptos chiar incolor.
Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, celestina are o duritate de 3-3.5, uneori fiind fluorescenta la lampa cu ultraviolete si chiar termoluminescenta, pentru ca, coloreaza flacara in rosu caramin.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)